 |
| Deretos Sean Gallup/Getty Images URL imàgine |
Sos tedescos ant a votare oe in tres regiones: Rheinland-Pfalz, Baden-Wuerttemberg e Sachsen-Anhalt. Unu votu pagu sulenu, suta sa pressione de sa crisi nàschida a pustis de s'abertura chi Angela Mekel at adotadu cun sos emigrantes. Fintzas in Germània, comente est acontessende pagu prus o mancu in totu Europa, sos partidos devent gherrare cun sos votantes chi galu no ant leadu positzione firma. Sos chi no ischint a ue si dare. Sos chi no ant galu disinnadu si votare o mancu o a chie, intre sos 12,7 milliones de eletores. Sunt unu 35/40% cunforma a sas regiones de riferimentu. Su Cdu diat pòdere pagare sos disinnos de Merkel in contu de emigrantes.
Sos sotzial-democràticos de Sigmar Gabriel sunt dados in mèngua pagu prus o mancu in totue. Ma s'elementu chi pesat prus anneu intre sos osservadores polìticos est sa cunfirma chi diat pòdere otènnere s'Alternative fuer Deutschland (Afd) de Frauke Petry. Sa dereta populista tedesca, in sas tres regiones in ue oe si votat, est acreditada cun pertzentuales de su 10% o barda. Nùmeros chi li diant permìtere de nche barigare sa làcana prevista dae sa lege eletorale e de nch'intrare duncas a sos parlamentos regionales. Sos sègios ant a serrare a ora de sas ses de bortaedie. Sos sondàgios chi sos giornalistas ant a leare in s'essida dae sas urnas, ant a èssere difùndidos in tempus reale.
