Su 27 de làmpadas de su 1949, cun su nùmeru 1 amus sa prima lege regionale de Sardigna (lege posca abrogada, su 5 de martzu de su 2008 dae su presidente Soru, cun s'artìculu 8, paràgrafu 13 de sa lege n. 3). Trataiat de unu gastu regionale permanente pro sa luta contra a sas maladias sotziales.
Dae tando, dae su 1949 e finas a su mese de freàrgiu de su 2014 - data de intrada in càrriga de su presidente Pìgliaru - sas leges in vigore, in Sardigna, fiant in totu 1959. In 65 annos, 1959 leges. 30 leges s'annu. Cada mese una lege e barda. Una mèdia de 1,25. Nùmeros de importu, cunforma a una populatzione de in pessu 1millione e 600mìgia abitantes. E in mèngua costante.
Eris, in Casteddu, bi fiat sa cunferèntzia imprenta chi sa Ras costumat a fàghere pro cada cumintzu de annu finantziàriu. Su presidente de su Consìgiu regionale Ganau, cunfirmende sa tendèntzia italiana a legificare e no a legiferare (diat èssere sa de fraigare leges noas non movende dae su bòidu legislativu, non subra de elementos mai tocados, ma subra de su chi est istadu giai legiferadu in su tempus coladu), at decraradu chi sas leges varadas dae s'amministratzione vigente sunt in totu 66.
In nemancu duos annos de traballu su Consìgiu regionale at produidu àteras 66 leges. E nche semus a 2025. 36 nche las ant ammaniadas in sos 9 meses de su 2014 crompende·nche a una mèdia de 4 leges su mese. E 30 in su 2015 torrende in lìnia cun sa mèdia de semper: 1,25. Sa prus parte manna de sas leges aprovadas suta sa presidèntzia Pìgliaru - paradossu democràticu - crompet dae s'esecutivu. Sa Giunta at presentadu 21 disinnos de lege subra de sas 36 leges aprovadas in su 2014.
Sos disinnos de initziativa consiliare chi ant postu cambas in su 2014, sunt in pessu 13. E àteras 2 sunt galu in caminu. Ganau - forsis pro giustificare s’iper-atividade de sa Giunta - at afirmadu chi su bonu sunt provedimentos pro «parare fronte a momentos de emergèntzia», ma at cunfirmadu chi sa punna de sa legisladura Pìgliaru «est e abarrat sa de sas riformas de istrutura: Regione, Entes locales, Sanidade e Urbanìstica».
Su presidente tataresu at atzinnadu finas a una riforma de sa lege eletorale. Ma paret comente chi l'apat naradu a s'iscùsiu, isperende forsis chi nemos nche lu colliret. Baddu si sos consigieris tenent origras bonas o si ant a sighire su ditzu in ue paret chi non b'apat peus sardu de chie non cheret intèndere.
