de Màuru Piredda
 |
| Wikipedia |
Si amus bidu chi in sa terra de Albione Jeremy Corbin est a proa a pigare sa ghia de su partidu Laburista, in is Istados unidos est essende
a campu sa candidadura de su senadore sotzialista Bernie Sanders.
Parent duas caras de sa matessi medàllia, ma is diferèntzias intre Iua e Regnu unidu non sunt pagas. In su sistema polìticu britànnicu amus bidu unos cantos fenòmenos chi ant bogadu fundamentas a su bipartidismu (laburistas/cunservadores) chi oramai pariat consolidadu: sa crèschida de is euro-dudosos de s'Ukip (is amigos de Grillo) e su movimentu pro s'indipendèntzia de s'Iscòtzia rapresentadu dae su Snp de Salmond. De prus: mancari riformista e cun s'ograda conca a is chirros moderados de tzentru (mescamente cun is blairistas), su Ru tenet dae tempus su partidu suo de is traballadores. Bastet a pensare a sa nàschida de su Labour e a su ligàmene chi galu mantenet cun is sindacados.
In Amèrica, in ue non ddoe amus unu partidu laburista,
sa risposta a sa crisi capitalista (e a su fallimentu de Obama), nche
l'amus in intro de su Partidu democràticu, mancari chi Sanders siat
un'indipendente. Su resurtu est ispantosu: si Noam Chomsky at naradu chi
is partidos de su molente e de s'elefante sunt ambos a su servìtziu de
su capitale (fàula si cheriat!), Sanders (in unu logu in ue is de manca
sunt cramados, pro su prus, progressistas o liberales) faeddat de
“sotzialismu”.
Custu su chi tenet in conca: aumentu de is tassas pro
is prus ricos, adòpiu de sa paga mìnima, aumentu salariale pro is
fèminas, iscolas pùblicas e universidades gratùitas, riforma de Wall
street e democratizatzione de sa politzia, mènguas a is gastos militares
e furriada anti-interventista, gherra a su Tratadu transatlànticu in
contu de cummèrtziu e investimentos (mègius connotu cun sa sigla inglesa
Ttip) e a is multinatzionales chi incuinant, ghennas abertas a is
energias rinnovàbiles e a sa marijuana. Mesuras chi non nch'essint dae
una guarnissa keynesiana (e chi duncas ant a brigare cun is punnas de su
sotzialismu marxista) ma chi, oe in die, si mustrant is prus a manca in
s'iscena polìtica a isteddos e istrìscias.
Nointames su “fenòmenu
Sanders” abarrant però unas cantas contraditziones de su bipartidismu
capitalista mentovadu dae Chomsky: si Sanders perdet is primàrias e
sustenet a Hillary Clinton (e gasi at naradu chi at a fàghere) conca a sa
Domo bianca, s'ispera de sa reformabilidade de su Pd americanu si
nch'at a isòrvere che a su nie in die de sole; si Sanders diat bìnchere
primàrias e eletziones at a guvernare is Istados unidos tràmite unu
partidu ligadu a is “corporations” pro mèdiu de milli ligàmenes.
Tocat
a bìdere si s'evolutzione de su sustegnu sindacale a Sanders potzat
ghetare is sèmenes pro sa nàschida de unu partidu de is traballadores
peri in Amèrica. Amus a bìdere.
