Antonio Sorge est professore assistente agiuntu in su dipartimentu de antropologia de sa “York University” in Toronto (Cànada). Espertu de Sitzìlia e de Sardigna, at publicadu, in su mese de làmpadas de ocannu,"Legacies of Violence. History, Society, and the State in Sardinia", unu libru chi pertocat dae a curtzu sa sotziedade nostra.
Dae sa presentatzione de su libru, fata dae s’autore matessi,
«sos abitantes de unu gollei famadu in Sardigna decrarant cun altivesa un'istòria longa de resistèntzia a s'autoridade esterna a sa comunidade. In medas tzèlebrant sa cunvintzione chi "mancu s'Imperu Romanu nche fiat arribadu a tantu". Siat comente si siat, a coa de su de deghennoe sèculos, su guvernu italianu at abrandadu, patzificadu e integradu sos distritos montanos de s'ìsula cun s'Istadu italianu, a s'ispissu impreende sa fortza».
In custu libru Sorge esàminat sa cumprensione de su tempus coladu e sos efetos chi un'istòria de violèntzia che a sa chi tratat at àpidu subra de una colletividade intrea. A bisu suo custu si podet acrarire istudiende su raportu intre sos pastores, chi - semper a bisu suo- tendent a rispetare petzi unu còdighe de onore connòschidu comente "balentia" chi sos pastores cunsìderant comente s'ùnicu intregu, s'ùnicu non corrotu dae sos valores de sa sotziedade italiana chi su guvernu nch'at chertu chistire cun sa fortza.
Istùdiu etnogràficu basadu subra de sa pertzetzione de
s'autore, subra de sos cumbinchimentos suos chi sunt su frutu, forsis
bastante romanzadu e fantasiosu, de una cultura nàschida in aterue.
Sorge
chistionat de sardos cun sos sardos chi diant pòdere lèghere custu
libru. Chircat de nos dimustrare su chi semus, alleghende de nois in "tertza pessone", ma cun
nois in dae in antis, sustenende chi b'apat una memòria sotziale in
Sardigna chi sighit a plasmare su presente de sos golleis sardos.
B'at unu passàgiu in ue s'autore esàminat su cuntzetu de "Balentia" e de Còdighes cumportamentales in generale, chi nos dat sa mesura giusta de ite, dae su "bìvidu" fitianu, nch'essit a foras e si presentat a ogros angenos. Ogros atentos, pro caridade e sistemados in una conca formada, istudiada e duncas, si presumit, culta siat dae su puntu de vista antropològicu, siat sotziològicu. Ma leghende intre rias si nche mirat sa positzione apriorìstica e precuntzeta de chie movet dae unu printzìpiu de presuntzione de connoschèntzia, cun ìndula presumida.
B'at unu passàgiu in ue s'autore esàminat su cuntzetu de "Balentia" e de Còdighes cumportamentales in generale, chi nos dat sa mesura giusta de ite, dae su "bìvidu" fitianu, nch'essit a foras e si presentat a ogros angenos. Ogros atentos, pro caridade e sistemados in una conca formada, istudiada e duncas, si presumit, culta siat dae su puntu de vista antropològicu, siat sotziològicu. Ma leghende intre rias si nche mirat sa positzione apriorìstica e precuntzeta de chie movet dae unu printzìpiu de presuntzione de connoschèntzia, cun ìndula presumida.
Su nuscu est cussu
istereotìpicu de su "mudregàrgiu reberde e perigulosu" chi nois
matessi e a dolu mannu, nch'amus esportadu peri totu su mundu. Amus
impuntzadu duncas, siat sos istudiosos siat sa gente comuna, a una
visione folclòricu-romàntica chi est che a su colore murru. Istat bene
cun cale si siat beste, cun cale si siat cara e in cada ocasione: nòdida
o fitiana. Pro non pèrdere nudda de su chi s'autore cheret
nàrrere, pro non cunditzionare a nemos in contu de sentidu o de
ideologia, lu lasso in sa limba originale.
Cadaunu s'at a fàghere s'idea sua leghende·si su libru chi meresset s'atentu, non petzi de su pòpulu o de su bìculu de Sardigna in ue Sorge nch'at cumpletadu su traballu de chirca, diat èssere Orgòsolo, ma mescamente de sos istudiosos nostros cuntemporàneos. Allego de Angioni, de Migheli, de Zurru e totu sos chi, cun su tema de sa "sardidade" sunt a trèulu dae meda mannu.
Su passàgiu (dae su de tres capìtulos, "On Barbarism") est custu:
«If the people of Barbagia were hostile to the state, and therefore conceptually barbarians, they were so by design and not simply because they were remnants of an earlier era, somehow bypassed by time or incapable of more "civilized" states of being».A cadaunu sas concrusiones suas.
