Un'istùdiu firmadu dae unos cantos espertos de su Lund University Center (Isvètzia) e de s'Institute for Molecular Medicine (Finlàndia) at torradu a classificare sas formas de diabete. Una partzidura noa pro resurtare a curare sa maladia in manera prus pretzisa.
In su mundu b'at pagu prus o mancu 420 milliones de diabèticos. Datu chi, a su chi nos narat s'International Diabetes Federation, diat dèvere crèschere finas a 629 intro de su 2045. Pro como sas formas de diabete connotas sunt de duas genias: sa de tipu 1 e sa de tipu 2. In sa prima s'organismu non produet insulina pro nudda, est sa forma prus grae e est difusa mescamente in sos giòvanos. In s'àtera, imbetzes, s'insulina chi produet su pàncreas no est bastante e si manifestat prus chi no àteru in sos adultos.
Sa chirca, ammaniada dae sos duos istitutos e publicada in sa rivista The Lancet Diabetes and Endocrinology, s'indiritzat a sa meighina de pretzisione, sièntzia chi leat in cunsideru sas diferèntzias intre sos indivìduos pro su chi pertocat sa gestione de sas maladias. Sos chircadores ant istudiadu 14.775 patzientes cun diabete e ant localizadu chimbe grupos diferentes de maladia: tres graes e duas prus lèbias.
Su passu imbeniente previdit istùdios noos fintzas in Tzina e in Ìndia pro cunfirmare sas iscobertas e pro li dare ancora prus fortza.
