 |
| Deretos lìberos. Url imàgine |
Martin
Luther King unu bisu lu teniat. Su de nche l'acabbare cun sa
segregatzione ratziale. Òmine de crèsia, de crèsia batista, auniat sa
fide religiosa sua cun sa punna polìtica pro sa cròmpida non violenta a
sa fraternidade intre sos òmines. Retzeit su Prèmiu Nobel pro sa paghe
in su 1964 e, in su matessi annu, sos Istados unidos aproveint,
finamentas gràtzias a issu, sa lege chi pertocaiat sos deretos tziviles.
Ma non fiat galu paradisu pro sa comunidade niedda. Fertu dae
un'estremista arvu durante una martza de su 1966, lu ochieint duos
annos a pustis, in die de oe, in Memphis. Su bisu suo, imbetzes, non si nche morgeit. Sa memòria sua, in pare cun sa de Malcolm X (mancari fautore
de sa resistèntzia “cun cale si siat mèdiu”), sighit a bìvere intre sos
afroamericanos.
