 |
| Deretos Anoek De Groot/AFP/Getty Images. Url imàgine |
Pro sa grandu massa de letores e de
tele-ispetadores est essende a campu in custas dies, ma su burkini (o
burqini, ambos màrchios registrados) tenet 13 annos de vida. A Aheda
Zanetti, australiana cun sambenadu italianu ma cun raighinas libanesas,
una prima ispiratzione li fiat bènnida osservende sa neta gioghende a
netball (giogu simigiante a su basket). S'hijad no andaiat bene, mègius
unu liòngiu nou, un'ispètzia de cugùgiu adatu a s'isport e, a su matessi
tempus, a sos pretzetos religiosos. A pustis arribeit su burkini,
neologismu intre burka e bikini, a tales chi sas pitzocas esserent a
tretu de praticare su nàdigu sena problemas. Ideas premiadas dae su
mercadu, sas de Zanetti. Idea, sa de su burkini, chi permitit a sas
fèminas islàmicas de si godire su mare che a sas chi si ponent in bikini
o a sas chi istant a titas nudas. Idea, però, chi no agradat a unos
cantos sìndigos frantzesos e a su primu ministru Manuel Valls.
«Chistiones de òrdine pùblicu», at naradu su sìndigu sarkozianu de
Cannes. «Problemas chi est pretzisu a evitare e a prevenire», at
agiuntu. Ca nât chi gasi «isfartzant s'apartenèntzia religiosa». Pagu
prus o mancu sa matessi mùsica in Còrsica, mancari dae banda de unu
primu tzitadinu sotzialista. Provedimentos proibitivos chi, cun santzione pecuniària, rapresentant un'evolutzione (o un'involutzione) de su
cuntzetu de sa laitzidade. Non semus faeddende de sìmbulos religiosos in
sos locales pùblicos, nen de su niqab chi coberit sa cara. Petzi de unu
bestire aprontadu dae un'istilista e sestadu pro nadare sena impèigos.
Duncas, finas a manca, b'at chie non timet a nche rùere in s'àndala
iscurigosa de s'islamofobia. Gasi fiat pro Charlie Hebdo e gasi est pro
chie sighit a ammesturare chistiones de liberatzione e de
autodeterminatzione cun s'intransigèntzia positivista ue su progressu
est eurotzentrismu.
Sos faeddos de sa feminista Lorella Zanardo
(candidada cun Tsipras in sas europeas coladas) rapresentant un'esèmpiu
de custa tendèntzia. «Pro primu cosa - at naradu intervistada dae
s'Espresso - non depimus fàghere a manera chi sa timòria de pàrrere
anti-islàmicos bincat su feminismu nostru, sa batàllia pro su deretu de
sas fèminas». Finamentas pro issa sa paràula d'òrdine est
"proibitzione". Sos istados, sas amministratziones, duncas, diant dèvere
violare sas cunditziones individuales (faghimus in presse a faeddare de
libertade o de impositzione religiosa) narende a sas fèminas musulmanas
comente si bestire in sas marinas. Est a nàrrere, diant dèvere
impònnere a custas fèminas chi atzetent un'ètica e un'estètica
otzidentale. Si nono si nch'istent in domo issoro.
Inchesa est
sa dibata peri sas retes sotziales e sos tzircùitos polìticos e
culturales. Medas sunt sas pregontas. Sa chi pedit «a chie giuat sa
proibitzione?» est, a sa segura, sa chi nch'intrat, prus de sas àteras,
in sa chistione de sas prospetivas de s'integratzione e de sa
coesistèntzia intre pessones cun fides diferentes. Pro sos sìndigos
sardos de sos tzentros costeris prus mannos (comente leghimus oe in sa
Nuova Sardegna) sa libertade e su rispetu inter-religiosu paret chi siat
sa cunditzione preliminare pro cale si siat arresonu. Pro su ministru
de s'Internu Angelino Alfano, una dispositzione che a custa àteru no est
che una «provocatzione».
Ma su coro de sa chistione pertocat su
corpus feminile. Sas carenas chi, inoghe, in custos tretos progredidos e
tziviles, non tenent perunu rispetu in sas publitzidades de bestires,
iscarpas, trastes e profumos. Imàgines chi nche crompent, finamentas, a
un'imaginàriu de violèntzia fìsica chi no agiuat a nemos, acudidos o
nàschidos e pàschidos inoghe. Diat tocare de intervistare a Aheda
Zanetti in contu de moda otzidentale e de messàgios cumpartzidos. E,
mescamente, comente at naradu su filòsofu de sa polìtica tataresu Federicu Zappino,
diat èssere mègius a àere «unu nùmeru bastante ampru e seguru de
testimonias dae banda de sas interessadas». «Testimonias - at agiuntu -
chi, pro parte issoro, diant dèvere èssere interpretadas sighende
critèrios chi non siant sos de su cuntratualismu otzidentale,
asseliadore e violentu, pro chi si deo naro chi "so lìbera" cheret
nàrrere chi lu so a beru».
