 |
| Deretos lìberos URL imàgine |
Bruce Springsteen, cras, diat àere dèvidu sonare in Greensboro. «Ma, comente ischimus – est issu etotu a ddu nàrrere –, sa Carolina de su Nord at in pessu aprovadu s'H2b, sa chi is mèdios mentovant comente “sa lege de su còmodu”». Una lege chi, pro su Boss, «atacat is deretos de is tzitadinos Lgbt in is logos de traballu». Is transessuales, dae como in susu (e finas a cando no at èssere acumprida sa re-assignatzione sessuale finamentas a livellu legale) ant a èssere custrintos a impreare còmodos e ispogiadòrgios cunforma a su sessu biològicu originàriu. Una cosa chi aiat chertu, a sa segura, finamentas sa deputada Elisabetta Gardini cando, in su 2006, si peseit a boghes postas contra a sa collega Vladimir Luxuria: «Tue – nargeit – non podes istare inoghe, bae·ti·nche a su de is òmines!».
Torrende·nche a is Istados unidos, Springsteen at agiuntu chi «ddoe at gente meda contrària a custa lege» e chi, pro issu e pro sa banda sua (sa E Street) «est ora de manifestare solidariedade a chie gherrat pro sa libertade». In medas ant aprovadu su disinnu de su Boss, ma est a beru finamentas chi ddoe at chie no est cuntentu: «No andat bene, su Boss! - podimus lèghere intre is cummentos in Facebook – Gente meda si perdet sa possibilidade de si gosare su cuntzertu tuo pro more de s'ignoràntzia de is legisladores». Arrennegos chi, a sa segura, Springsteen at postu in contu, ma chi no ant a mudare su pensu suo: «Ddoe at chistiones chi sunt de importu prus mannu de unu cuntzertu rock e sa gherra contra a su pregiudìtziu e a su bigotùmene est una intre custas».
