de Màuru Piredda
 |
| Nicolas Maduro. Deretos TeleSur. Url imàgine |
«No amus a isetare is eletziones presidentziales de su 2019». Cun custos faeddos is rapresentantes de sa majoria parlamentare noa ant dadu a ischire chi ant a fàghere totu su chi est in su poderiu issoro pro nche ghetare a terra su presidente venetzuelanu Nicolas Maduro, eletu in su mese de abrile de su 2013. Is mèdios pro acumprire su protzessu comintzadu su 6 de nadale, die de sa derrota pro su blocu chavista, diant dèvere èssere sa cunvocatzione de un'assemblea costituente, sa rechesta de dimissiones de ministros e funtzionàrios guvernativos e, in fines, su recursu a su referendum revocatòriu. Is nùmeros in parlamentu ddoe sunt. Ma ddoe at unu ma.
Si pro sa
Mesa antibolivariana su 2016 diat dèvere èssere s'annu de su càmbiu, pro
Maduro e is setores prus de manca de su Psuv nât chi at a èssere
imbetzes "s'annu de cumbata pro sa rivolutzione". Est a nàrrere, sa
partida est galu aberta. Sa dereta venetzuelana ischit chi ddoe at àpidu
unu grandu astensionismu chi at punidu una ghia polìtica istàtica cara a
sa crisi chi nch'est ispentumende su paisu caraìbicu. Ma ischit
finamentas chi unu castigu no est unu brincu a s'àtera banda. Sa punna
de sa majoria noa, semper e cando, no est de nche ghetare a terra feti a
Maduro, ma su corpus legislativu ligadu a is "misiones" e a is
polìticas re-distributivas. E, duncas, cale si siat furriada a dereta
diat cajonare una risposta dae manca.
In s'ìnteri Maduro at promulgadu bator "leges abilitantes" «pro amparare su pòpulu dae is intentos de sa dereta chi nche bolet derrùere sa rivolutzione bolivariana».
Una de custas pertocat sa creatzione de unu Consìgiu populare de
istadu. De custa manera is tzitadinos diant dèvere leare parte a su
protzessu detzisionale de su guvernu. Sa noa sighit a s'annùntziu de
s'ex presidente de su parlamentu venetzuelanu, Diosdado Cabello, dadu a
intèndere bìndighi dies a oe. Mentovende unu parlamentu natzionale
comunale aiat faeddadu de unu «istrumentu legislativu chi at a
permìtere a su pòpulu de organizare recursos, de inditare propostas de
lege, pigare disinnos e defensare is deretos suos». Est a nàrrere democratzia consiliare. In teoria. Ca pro como in pràtica ddoe at sceti marranias.
