Sa Cunfederatzione generale de su traballu, su sindacadu prus mannu
de Frantza, at acumpridu eris s'addòviu de su comitadu cunfederale
natzionale suo. In prus de sa solidariedade a is vìtimas de su
terrorismu, sa tzentrale sindacale at manifestadu sa contrariedade sua a
is mesuras propostas dae su presidente Hollande.
«Sa gherra non
giuat.Tensiones e cunflitos creschent cun su crèschere de is mortos, de
sa distrutzione, de sa desolatzione e de s'òdiu. Is interventos
militares in Iraq, in Lìbia e in Sìria, imbetzes de nche giùghere sa
democratzia ant cajonadu impoberimentu, chèntinas de mìgias de vìtimas e
s'arreu econòmicu e sotziale. Sa gherra est su terrinu ie ue
s'isvilupat su terrorismu».
In su documentu aprovadu leghimus finamentas chi sa seguresa non cumbinat cun «sa restritzione de is libertades individuales e colletivas». Pro su sindacadu ghiadu dae Philippe Martinez tocat a mòvere dae «su rispetu de is deretos fundamentales a s'istrutzione, a sa cultura, a sa sanidade e a su traballu».
No la pensant gosi is euro-buròcrates (e in fatu issoro is guvernantes
de is istados) ca petzi is gastos contra a su terrorismu, nch'ant a
essire dae sa guarnissa de su Patu de istabilidade.
Sa Cgt at a manifestare in pratza su 2 de nadale «contra a sa violèntzia sotziale, pro s'eficatzidade econòmica, sotziale e ambientale».
