de Màuru Piredda
 |
| Imàgine pigada dae zanzu.de |
Zanzu est unu progetu de
primore ammaniadu dae duos entes nord europeos: Sensoa (tzentru
fiammingu de salude sessuale) e Bzga (tzentru tedescu de educatzione
sanitària), ambos in collaboratzione cun is duos ministèrios cumpetentes.
Su resurtu de su traballu issoro est unu situ internet (zanzu.de)
aprovadu dae unu comitadu internatzionale chi includet rapresentantes de
s'Oms. Pro carchi giornale italianu est unu manuale indiritzadu a is
istràngios pro ddis imparare a «copulare cun is fèminas europeas». Pro
carchi polìticu est una «proa tècnica de invasione».
Intrende·nche a su situ agatamus ses setziones (su corpus, sa
pranificatzione familiare, is infetziones, sa sessualidade, is
relatziones e is sentimentos, is deretos e sa legislatzione) chi podent
èssere esploradas in 11 limbas (tedescu, inglesu, frantzesu, ispanniolu,
russu, turcu, àrabu, bùlgaru, polacu, albanesu, rumenu e olandesu).
Duncas?
Duncas Zanzu si presentat comente un'aina de educatzione
sessuale pro chie si siat e mescamente pro is istràngios (e non feti pro
is pròfugos chi nche bàrigant su Mediterràneu) chi tenent dificultades
cun sa limba de sa terra chi ddos est alloghende. Unu produtu bene fatu
chi ammustrat, cun imàgines simples, is carenas de is òmines e de is
fèminas (de cada etnia) e is òrganos sessuales (visìbiles e cuados)
issoro; chi acrarit sa prima esperièntzia sessuale e is diferentes
raportos (vaginales, orales, anales); chi frunit unos cantos cussìgios,
finamentas invitende is interessados a nde chistionare «cun su/a cumpàngiu/a», ca «cadaunu tenet aspetativas e disìgios diferentes» e ca «est de importu chi in cada raportu ambos potzant espressare is emotziones issoro».
Non
mancant is chistiones ligadas a s'orientamentu sessuale e a is ruolos
de gènere, a su respetu de is sèberos e a s'agualidade intre sa còpia.
Ddoe at finamentas unos cantos temas dìligos comente is sentidos de
tristura durante sa gravidàntzia, sa gravidàntzia cun su Viu (mègius
connotu comente Hiv), is infetziones dae sa mama a su fedu e dae sa mama
a su pipiu, s'istrumìngiu, s'igiene, is cunsighèntzias de s'impreu de
droga e alcool. Ddoe nd'at àteros marcados a ruju: sa mutilatzione
genitale feminile, is chistiones de onore chi cajonant violèntzia, is
abusos in intro de sa coja o de sa cunvivèntzia.
Chistiones che a
sa de sa sessualidade podent èssere deformadas dae una visione
traditzionalista e religiosa in ue a sa fèmina ddi benit negada
finamentas sa dinnidade. Beru est chi peri su mundu ddoe at sotziedades
in ue su livellu culturale (finamentas pro neghes otzidentales) est
determinadu dae sa nèula oscurantista. Ma ddoe at o non ddoe at finamentas inoghe una nèula che pare, si custas chistiones sighint a èssere unu tabù?
