 |
| Un'imàgine de Latuff de 5 annos a imoe, Url imàgine |
Is sondàgios de is dies coladas nos narant chi ddoe at una majoria de italianos contra a sa possibilidade de un'interventu militare in Lìbia. Podet èssere chi dipendat dae is cunsighèntzias subidas (in contu de gastos pùblicos menguados a s'istrutzione, a sa salude, a is entes locales etc.) a pustis de annos e annos de "missiones de paghe". Podet èssere chi dipendat dae is sordados torrados a Itàlia in intro de una càscia o dae sa crèschida de s'abolotu in cussos chirros pro nudda assussegados dae s'interventismu otzidentale. Ddoe at, duncas, unos cantos motivos chi cajonant una risposta, sica, che a custa. Ma ddoe at unos cantos motivos chi nche ponent is guvernantes in s'àndala de s'interventu. A comintzare dae is chistiones ligadas a su petròliu. «Sa gherra a su Califfadu est petzi un'aspetu de su cunflitu. Antis, s'Isis si nch'est insertadu feti a pustis chi comintzeit sa gherra pro su petròliu». Faeddos de Alberto Negri, càlamu de su Sole 24 ore.
Ma a Renzi, a ddi cumbenit a si nche ghetare a custa aventura noa? Nche semus cara a duos apuntamentos eletorales (amministrativas e referendum) e in is disìgios de su primu ministru ddoe est s'acumprimentu de sa legisladura. Una missione chi potzat cajonare una derrota de is islamistas de Derna e de Sirte, diat dèvere dare alenu a su guvernu atuale. Ma un'atzione chi potzat tramudare unu ludrau nou che a is chi connoschimus (cun gherrìllia perlongada e una ocupatzione militare segutziana) diat dèpere sestare unu corfu sicu a su cunsensu chi, galu, paret chi Renzi apat.
Posca ddoe est sa "variàbile parigina". Sa possibilidade de sa reatzione terrorista est un'àtera resone chi agatamus a fundamentu de sa contrariedade mesurada dae is sondagistas italianos. Ma est una possibilidade chi nch'est finamentas suta de sa lente de s'Antiterrorismu e de su Copasir. Cun una diferèntzia. Pro su procuradore de sa Dna, Franco Roberti, «si nche diamus cròmpere a operatziones bèllicas, su perìgulu de is atentados diat pòdere galu crèschere». Pro Giacomo Stucchi, presidente de su Comitadu parlamentare pro sa seguresa «si istentamus a intervènnere sa situatzione diat pòdere peorare cun un'aumentu de is perìgulos pro s'Itàlia. Sa timòria de is vengas non nos podet firmare». Faeddos graes chi narant feti una cosa: a mòvere.
