 |
| Lavrov e Kerry. Deretos Ansa/Ap. Url imàgine |
«Ddoe at unu resurtu, oe
in Mònacu, pensamus de àere fatu carchi progressu. In ambos frontes: ostilidades e agiudos. E custos progressos podent mudare sa vida
cuotidiana de is sirianos». Sunt is faeddos de John Kerry, su
segretàriu de istadu (est a nàrrere su ministru de is Afares èsteros)
americanu a pustis de s'acordu provisòriu sigladu in pare a su collega
suo, su russu Sergej Lavrov. Is americanos boliant unu "sessade su fogu"
lestru, immediatu, pro impedire sa conchista de Alepu. Is russos,
imbetzes, a primos de martzu. In su cumpromissu chi est essidu a campu
si chistionat de una chida, dae oe. Pro su chi pertocat is agiudos, is
Natziones unidas ant a propònnere unu pranu a su Grupu
internatzionale de suportu a sa Sìria, chi dd'at a compidare. Ma is
opositziones sirianas in esìliu ant refudadu sa proposta. De prus, su
perìgulu chi is raportos intre Rùssia e Iua si potzant reghentiare ddoe
est totu cantu.
Pagas oras in antis de s'addòbiu de Mònacu, Kerry
aiat naradu (ddu podimus lèghere in su Washington Post) chi is
americanos fiant «iscumproende sa seriedade» de sa Rùssia e de s'Iran, agiunghende chi «si seriedade non ddoe at a àere, at a tocare de leare in cunsideru unu "Pranu b". Non podimus istare cun su pòddighe in buca».
Unu "Pranu b" chi nch'est in is meledos de is guvernantes de s'Aràbia Saudita e de su Qatar. Su primu ministru Medvedev, pro parte sua,
intervistadu dae su giornale finantziàriu tedescu Handelsblatt, at postu
in contu - acusende s'otzidente e is alleados àrabos - sa possibilidade
de una «gherra permanente» e su perìgulu de una torrada a is tempos de sa "cortina de ferru".
Est fàtzile a pensare chi s'acordu siat prus chi non precàriu. In is obietivos de is Istados unidos ddoe est sa depositzione de Assad. Rùssia e Iran timent chi su "corridòriu umanitàriu" potzat serbire pro agiuare is "rebeldes". Dae su Cremlinu ant naradu chi is terroristas «nche sunt a banda dae su "sessade su fogu"». «Amus a sighire a sighire - at decraradu Lavrov - a gherrare contra a issos». Sa Turchia, in s'ìnteri, est sighende a serrare is fronteras suas pro cajonare una crisi semper prus manna cun sa punna de nche catzare a Assad e de sighire cun sa repressione de is curdos.
Est fàtzile a pensare chi s'acordu siat prus chi non precàriu. In is obietivos de is Istados unidos ddoe est sa depositzione de Assad. Rùssia e Iran timent chi su "corridòriu umanitàriu" potzat serbire pro agiuare is "rebeldes". Dae su Cremlinu ant naradu chi is terroristas «nche sunt a banda dae su "sessade su fogu"». «Amus a sighire a sighire - at decraradu Lavrov - a gherrare contra a issos». Sa Turchia, in s'ìnteri, est sighende a serrare is fronteras suas pro cajonare una crisi semper prus manna cun sa punna de nche catzare a Assad e de sighire cun sa repressione de is curdos.
Is prospetivas sunt prus chi non nieddas. S'atzione russa, chi si nch'est insertada in unu cuntestu de gherra comintzadu prus de bator annos a imoe e sustènnidu dae s'otzidente, at acrèschidu su nùmeru de is vìtimas. Is mortos, a su chi narat su Guardian mentovende is datos de su Tzentru sirianu pro sa chirca polìtica, nche sunt cròmpidos a 470mìgia, belle a su dòpiu de sa tzifra difùndida dae is Natziones unidas. Una catàstrofe.
