de Màuru Piredda
 |
| Deretos China labour bulletin. Url imàgine |
In su 2015 su Produtu internu brutu de sa Tzina est crèschidu de su 6,9%. Su 0,4% in mancu cunforma a su 2014 ma in lìnia cun is obietivos (7%) de is autoridades de sa repùblica populare. S'Economist, tramite un'artìculu patronadu dae sa multinatzionale General electric, nos narat chi, in contu de richesa produida, su 6,9% de s'annu in pessu coladu ecuivalet a unu 14,2% in su 2007. Totu custu gràtzias a is mercados emergentes e a sa mannària de s'economia tzinesa (10mìgia milliardos de dòllaros). Ma is àeras paret chi minetzent temporadas.
S'oriolu prus mannu est su de su
dèpidu. In antis de sa crisi finantziària de su 2008 fiat de su 150%
cunforma a su Pib. Imoe nch'est cròmpidu a su 250%. Is istìmulos
fiscales (in totu su mundu) ant dadu alenu a s'economia in crisi ma, a
su matessi tempus, custa licuididade no at postu acabbu a is
contradditziones, creschende·ddas. Su dèpidu est crèschidu (chie ddu
pagat?) e finamentas sa subra-produtzione de benes (chie ddos
còmporat?).
Non ddoe ant a mancare cunsighèntzias pro is àteros
mercados: si narat chi sa retzessione de su Brasile, is mènguas de
àteras economias (a comintzare dae s'australiana) e sa calada de is
prejos de is materias primas nascant in cue. Ma no ddoe ant a mancare
nemmancu is cunsighèntzias in intro de sa Tzina, mescamente a livellu de
òrdine pùblicu.
Semper cunforma a su 2014 ddoe at àpidu una
crèschida de is isciòperos. Sa Ong China labour bulletin nos narat chi
is protestas nche sunt cròmpidas a 2.774 (fiant 1.379). Su bonu de is
agitatziones in su setore edile (36%) e in su manifatureru (32%). Is
cajones sunt ligadas a s'andamentu de s'economia, ma finamentas a sa
mancàntzia de deretos sotziales.
