23/01/16

Iran. Ong denùntziat: Cun Rohani est creschende sena mesura s'impreu de sa furca

de Maurìtziu Sale

Deretos ANSA URL imàgine

«Dae su matessi momentu chi in Iran si nch'est aposentadu Hassan Rohani, in su mese de làmpadas de su 2013, sunt in crèschida sas mortes de istadu. Cun su mèdiu de sa furca. Protzessu, sentèntzia de morte. Impicu. Podet èssere una casualidade? Nois bi creimus pagu. Su presidente chi belle totu s'imprenta internatzionale aiat semper definidu moderadu e fintzas riformadore, imbetzes de ghetare manu a unu sistema rebestu, arcàicu e sena fundamenu tzivile, l'at dadu impuntza. L'at afortidu. Su nùmeru de sas esecutziones non tenet perunu sentidu e no est cosa chi sa comunidade internatzionale potzat sighire a bajulare».

Sunt faeddos leados dae sa presentada  - eris, in Roma -  de su raportu ammaniadu dae s'Organizatzione non guvernativa Nemos tochet a Cainu, unu intre sos sòtzios contra a sa pena de morte e a sa tortura, prus ativos e prus mentovados a livellu internatzionale. «Dae làmpadas de su 2013 sunt 2.277 sas mortes cajonadas cun su mèdiu de sa furca. 980 in su 2015 ebbia. E 610 ammaniadas in segretu e dadas a intèndere dae fontes no ufitziales». Su documentu chi chistionat de violatzione grae de sos deretos umanos e chi tenet unu tìtulu particulare, Sa cara risulana de sos Mullah, est essidu a campu eris. In pessu tres dies in antis de sa bìsita ufitziale de Rohani a Roma.

Unu raportu, una denùntzia e un'apellu. Una sùplica a sas autoridades italianas pro chi «pòngiant sa chistione de sos deretos umanos in primu pranu e a dae in antis de cale si siat addòbiu o acordu» cun Teheran. Su documentu evidèntziat s'istitutu iranianu de sa pena de morte fintzas e mescamente contra a sos minorennes. Sa pessighida de sas minorias religiosas, ètnicas e sessuales. Sa discriminatzione chi patint sas fèminas. Sa tortura. Su ricursu a penas e a mèdios rebestos de esecutzione, comente a sa lapidatzione o a s'impicu chi cajonant una morte lenta, dolorosa, inumana.