 |
| Artur Mas, deretos lìberos. Url imàgine |
A pagas dies dae s'ispògiu de is
ischedas chi ant decretadu sa paràlisi istitutzionale in s'istadu
ispanniolu, paret chi in Catalùnnia nche siant crompende a una
solutzione. Ca in cue puru, a eletziones acumpridas dae belle duos
meses, sunt sena guvernu. Sa cuntierra pertocat s'investidura de s'ex
presidente de sa Generalitat, Artur Mas, sustènnidu dae su partidu suo e
dae s'Esquerra republicana. Sa Cup, formatzione chi punnat a una
repùblica indipendente e sotzialista, no at galu detzisu cale sèberu
pigare. Eris, a pustis de is resurtos eletorales ispanniolos, aiat
invitadu a sa manca autodeterminista de En Comù Podem de si
nch'insertare in su protzessu conca a sa repùblica. Ma a su matessi
tempus aiat invitadu a Junts pel sí, de inditare unu nùmene diferente
dae su de Mas, unu nùmene "de cunsensu". Oe, però, sa Cup at retzidu
un'oferta.
Su documentu presentadu, 61 pàginas in totu,
ammustrat carchi passu a dae in segus dae banda de is natzionalistas de
Jxsí in contu de polìticas econòmicas e de privatizatziones, ma Artur
Mas sighit a èssere presentadu comente s'ùnicu candidadu a sa
presidèntzia. Una presidèntzia de transitzione cun tres presidentes de
àteras e tantas cummissiones (nemmancu unu de sa Cup). Ite ant a
disinnare is comunistas de sa Cup galu non s'ischit, ca at a èssere
s'assemblea de domìniga in Girona a seberare. S'in casu si torraret a
nàrrere chi nono, est possìbile chi ddoe chèrgiant eletziones noas. Ma
su nuscu de is eletziones noas nch'est in totu s'istadu ispanniolu.
Comente naraiat Joe Strummer, mortu in die de oe 13 annos a como, su
venidore no est galu iscritu.
