 |
| Imàgine leada dae su situ www.ps.pt |
Su presidente de sa repùblica portughesa su sèberu suo l'aiat fatu
rennoende s'incàrrigu guvernativu de Pedro Passos Coelho chi, cun sa
coalitzione sua (Portugal a frente), aiat otentu su nùmeru prus artu de
votos in is eletziones de santugaine. Sa manca de su paisu lusitanu
(sotzialistas, comunistas, manca radicale e ecologista) fiat renèssida a
s'aunire pro impedire una legisladura ghiada a nou dae Passos Coelho,
ma at dèvidu isetare su votu parlamentare pro mustrare a Aníbal Cavaco
Silva (su cabu de Istadu) chi is sèberos si faghent cunforma a is
règulas de sa matemàtica.
Gasi, pro mèdiu de una motzione de
discunfiàntzia tinta a ruju, su guvernu de minoria incarrigadu no at a
pòdere acumprire sa missione sua, e de sa Tròika. Ma cantu, unu guvernu
de manca, si nch'at a istransire dae is inditos de s'Europa capitalista
est galu chitzo pro ddu nàrrere. Sa prospetiva grega, sa de una
negotziatzione cun "is istitutziones" (Ue, Bte e Fmi), est reale a beru.
Sa punna de is sotzialistas si ligat a is polìticas keynesianas
clàssicas: ismanniare sa dimanda pro fàghere crèschere is consumos,
s'ocupatzione e is investimentos. Ma Mário Centeno, membru de
su Partidu sotzialista e ex economista de sa Banca de su Portugallu, at
naradu a manera crara chi unu guvernu che a custu s'at a impinnare pro
respetare su patu de bilantzu.
Su guvernu de minoria de Passos Coelho
fiat sustènnidu petzi dae 107 parlamentares (subra de 230); su guvernu
de manca dae 123 (nde diant bastare 116). Imoe su sèberu tocat torra a
Cavaco Silva: dare s'incàrrigu a su sotzialista Antonio Costa o mirare a
unu guvernu de transitzione, ghiadu semper dae Passos Coelho, finas a
is eletziones de su 2016. Ma si chistionat finamentas de unu guvernu de
"initziativa presidentziale". Su venidore no est galu iscritu, naraiat
Joe Strummer.
