de Màuru Piredda
 |
| Deretos Ammar Awad, Reuters/Contrasto |
Si narat chi su giornalismu siat unu mèdiu pro chertare sa veridade. Podet èssere chi ddu siat. A sa segura dd'at a èssere, in contu de tribulias mediorientales, si s'imprenta otzidentale, pro su bonu de is bias, s'at a abbare finamentas dae su traballu de is giornalistas israelianos serentes a su dramma palestinesu.
Is chi sighint sa chistione connoschent a sa segura a Gideon Levy, de su giornale Haaretz. Issu dae pagu at iscritu chi «fintzas su mahatma Gandhi diat cumprèndere is resones de custa pesada de violèntzia dae banda de is palestinesos» e chi tocat a nos pregontare su proite «custas pesadas non sunt a supridu».
Sa
lista de Levy est longa meda: dae su ministru de sa defensa chi no
arrestat is mortores de su pitzinneddu Ali Dawabsheh (nointames si
bantet de ddos connòschere) a is domos ghetadas a terra, dae is
propiedades palestinesas distruidas dae is colonos a is torturas de su
Shin Bet «cun mètodos eredados dae Sàtana».
Ma in is
dies coladas àteras duas pinnas de su giornale imprentadu in limba
ebràica ant naradu carchi cosa chi, pro cumprèndere mègius s'allega, non
nche devet èssere posta a banda. Semus chistionende de David Sheen e de
Amira Hass.
Pro su primu, intervistadu dae Nena (s'agentzia de imprenta de s'oriente probianu), nât chi «polìticos, acadèmicos e rabbinos impuntzant sa populatzione a s'òdiu contra a is palestinesos». E nât chi «ddoe at unu ligàmene istrintu meda intre su guvernu e is grupos estremistas».
«Lehava - galu Sheen -, su
grupu de tepistas de sa suprematzia ebràica (is chi ant postu fogu a
un'iscola bilingue de Gerusalemme), at retzidu e retzit dinare dae su
guvernu tràmite assòtzios afiliados. De prus, su prus finantziadore
mannu de custu grupu est Myriam Falic, una fèmina amèricana chi, a su
matessi tempus, finàntziat is campagnas eletorales de Netanyahu».
E
pro su chi pertocat s'òdiu? Si Sheen nos narat chi sunt semper de prus
is dischentes chi non diant cumpartzire un'apartamentu cun unu
palestinesu, o chi non diant bòlere palestinesos in classe, Hass
annanghet chi ddoe at una discriminatzione fintzas in is narratziones
chi essint dae is giornales.
«Finamentas su limbàgiu nostru
est incaniadu. A is ebreos ddos ochient ca sunt ebreos, a is
palestinesos ca si dd'ant chircada. Sa bisione nostra de su mundu est
fraigada a inghìriu de sa traitoria de s'ètica professionale dae banda
de is mèdios israelianos. No amus sa capatzidade tècnica e emotiva de
analizare totus is particulares de sa gherra mundiale chi amus
iscadenadu pro amparare sa superioridade nostra».
Custu est su chi narat Hass chistionende de Haaretz: «Nemmancu
custu giornale tenet sa possibilidade de assùmere deghe giornalistas e
de prenare binti pàginas cada die cun is crònacas de is assachiadas e de
is ocupatziones. Su chi renessimus a iscrìere est petzi unu gùtiu in su
mare, e non tenet perunu impatu in sa majoria de is israelianos chi no
agabbant a cumprèndere sa situatzione».
E custa est sa serrada de su pensu suo: «Pro
more de is privilègios nostros non cumprendimus chi, nointames sa ghia
polìtica palestinesa "presente-assente", su pòpulu palestinesu at a
sighire a resìstere contra a nois meres». E paret chi ddu siat faghende in custas dies.
