de Màuru Piredda
 |
| Deretos lìberos |
A cale presidente americanu nou at a tocare a
disinnare si est pretzisu o nono a nche lassare is trupas in
Afghanistan? Sa pregonta est obligatòria, ca Barack Obama no at a
renèssere a mantènnere sa promissa de nche torrare a domo belle 9mìgia e
800 sordados a inghitzu de su 2017, duncas in intro is tèrmines de su
mandadu suo.
In su 2017, annu de is eletziones presidentziales, nât chi
ant a calare a 5.500 unidades. Comente s'ant a cunformare is positziones
de is chi sunt punnende a si nche tramudare a sa domo bianca? Bernie
Sanders dd'ischimus comente dda pensat. Hillary Clinton? At a cundire
cun agigu de faeddos patzifistas is discursos suos pro no ofèrrere
possibilidades noas a su candidadu sotzialista? E is republicanos? Ant a
cunfirmare sa positzione de Donald Tunck, chi paret torrende a
s'isolatzionismu antigu de su Grand old party? E, mescamente, cale est
su pàrrere de s'opinione pùblica? Su chi essit a campu imoe est sa
dificultade de is Istados unidos in is tretos orientales, pagu prus o
mancu probianos. Batòrdighi annos de presèntzia americana non sunt
bastados a nche catzare is talebanos chi, su mese coladu, nch'ant pigadu
su controllu de Kunduz (su logu de s'ospidale de is Mèigos sena
fronteras bombardadu dae is aèreos a isteddos e istrìscias). A custu si
nch'annangat s'intrada de s'Istadu islàmicu in Afghanistan. Ma est
capatze chi ddoe apat àteru: a pustis de su protagonismu russu in tretos
sirianos, sa potèntzia americana, mancari a bàtima, non si podet
permìtere de lassare sa pratza a àtere.
