De Màuru Piredda
 |
| Wikimedia |
Sa cristallizatzione de sa polìtica britànnica est essende a campu cun totu su naturale suo. Si su partidu laburista diat pòdere furriare a manca cun Jeremy Corbin, is cunservadores de Cameron sunt mirende semper de prus a manu dereta.
In su 2006, in antis de devènnere primu ministru, sa ghia de is "tories" defineit a Nigel Farage e a is de s'Ukip comente «bizarros, mancantes e, in coro issoro, ratzistas».
Imoe paret chi, pro nch'istransire una mèngua de votos a favore de is amigos de Grillo, su partidu de guvernu nch'apat agatadu in sa chistione immigratzione sa crae pro mantènnere is cunsensos netzessàrios. Su ministru de s'internu Theresa May (in su Sunday Times) at naradu chi nono a «is turistas europeos» in chirca de is benefìtzios de s'istadu sotziale britànnicu.
O de su chi b'abarrat, ddoe at de nàrrere, a pustis de is polìticas liberistas giutas a dae in antis dae Tatcher, dae Major, dae Blair, dae Brown e, in fines, dae Cameron.
Sa "home secretary" at annantu chi, proosu chi pertocat is chi pro issa sunt is «prìntzipios originales» de Shengen, «sa libertade de movimentu in Europa bolet nàrrere a si mòvere pro traballare e no a si mòvere pro nde chircare in aterue e pro usufruire is benefìtzios».
In àteros faeddos: si unu giòvanu sardu, pro nàrrere, non tenet unu traballu, est mègius chi non s'atrivat a nche cròmpere a cue.
Ma si pro May no est sustenìbile su livellu de s'immigratzione, s'àtera punna sua est sa de nche catzare is istudentes cando nch'agabbant is istùdios in sa terra de Albione: «tocat a truncare su ligàmene intre perìodu de istùdiu e insediamentu permanente».
Proas pràticas pro sa Brexit?
