 |
| Deretos AP |
Sa televisione istatale nos narat chi sos mortos sunt giai 21 dae su cumintzu de sos degollos. Sa crisi guvernativa est in atu dae ses dies e paret chi lughe, galu, non si nde bidat. S'economia dèbile e sa crèschida de sos prètzios de sos produtos alimentares nch'at giutu istudiantes e tzitadinos a sa protesta.
In sas ùrtimas dies sa tensione s'est ispartzinada a totu s'istadu e at interessadu edifìtzios pùblicos e guvernativos, bancas e moscheas. Sa politzia, petzi in Teheran, at arrestadu prus de 450 persones. Sa chistione econòmica, però, no est s'ùnica resone pro manifestare: in giogu b'at fintzas corrutzione e repressione religiosa.
Eris su presidente Rohani at dadu sinnales de abertura, reconnoschende sos motivos de malassentu, ma su mundu otzidentale no at pèrdidu ocasione pro li dare contra. Trump e Netanyahu, chi no ant chertu mai arresonare cun s'Iran, sustenent sa protesta populare e acusant s'Europa de passividade. «Est ora de mudare» at naradu su presidente americanu. De pàrrere diferente, imbetzes, est sa Rùssia, chi cunsìderat sas manifestatziones comente chistione interna e cundennat cada atzione esterna chi punnet a s'ischilìbriu sotziale.
