de Màuru Piredda
In die de oe sa majoria de sos tzitadinos de s'istadu italianu, òmines e fèminas, voteint pro nche colare a sa repùblica a pustis de 85 annos de monarchia sabàuda. Cunforma a sos resurtos cumplessivos, e in pare cun sas tzircuscritziones tzentru-meridionales dae Roma e L'Aquila in giosso, sa Sardigna non disinneit de nche colare a sa forma republicana dende cunfiàntzia a sos sovranos chi nche li gheteint sas francas a custa terra dae su 1720. Su 60,9% voteit pro mantènnere sa forma monàrchica, 321,555 sos votos in tèrmines assolutos. Su 2 de làmpadas si voteit finamentas pro s'Assemblea costituente: in totu s'istadu su bonu de sos votos si lu pigheit sa manca (219 iscrannos de Pci e Psiup contra a sos 207 de sa Dc). Sos democristianos resurteint semper e cando su primu partidu. Proa làngia de comunistas e sotzialistas in Sardigna.
