Chenàbura sero, in s'àula magna de su Cunsòrtziu universitàriu de Nùgoro b'at àpidu un'acontèssida de importu mannu: sa cunsigna de su Prèmiu Max Leopold Wagner, riservadu a sos laureados cun tesi in sardu o de linguìstica sarda.
Sa segunda editzione de su prèmiu, organizada dae sa Sotziedade pro sa limba sarda (cun su patronadu de su Comitadu de àuto-finantziamentu de su prèmiu, de sa domo de imprenta Papiros, de s'Ufìtziu limba sarda/UniNu e de s'Istitutu de sa limba sarda) at dadu mèritos a sos traballos de Càrminu Pintore de Orosei (laureadu in Limbas e literaduras modernas in Casteddu) e de Lisandru Beccu de Silanos (Infirmierìstica in Tàtari). S'elaboradu de Pintore («Il clitico [ŋkε] in sardo orgolese: dalla deissi all'aspetto») faeddaiat de un'aspetu particulare de sa limba sarda: «Un'agiudu mannu – custu est su pàrrere de sa giuria – pro sos istùdios linguìsticos chi at a èssere ùtile meda pro afortire e pro mantènnere sa coerèntzia de s'istandard iscritu Lsc». Lisandru Beccu, imbetzes, at retzidu su reconnoschimentu pro àere iscritu sa tesi in sardu subra de un'argumentu sientìficu: «Educatzione a s'impreu de su microinfusore in su patziente cun su diabete de tipu 1». «Tema innovativu – su chi at naradu sa cummissione – e de interessu sotziale, iscritu rispetende sas règulas ortogràficas de sa Lsc». Sa tesi de Beccu ponet a disponimentu de sa comunidade sientìfica unu contributu terminològicu chi rispetat su registru tècnicu de su tema afrontadu.
A s'eventu ant leadu parte: su presidente de su Cunsòrtziu Fabrìtziu Mureddu (in sos saludos de presentada at mentovadu sos bator annos de su Master in limba sarda in collaboratzione cun s'Universidade de bartzellona), s'ex Retore de s'Ateneu tataresu Atìliu Mastino («Sa limba sarda resesset a espressare sa variedade de su reale ma tocat de truncare sa pèrdida belle inesoràbile de sas cumpetèntzias»), su presidente de sa giuria Bachis Porru (chi at mentovadu una «ausèntzia de sas istitutziones»), su presidente de sa Sls Diegu corràine (cun un'ammentu istòricu de sos istùdios sientìficos in sardu), Antoni Ignàtziu Garau (a nùmene de su Comitadu de àuto-finantziamentu), Chìrigu Carru (reladore de sa tesi de Beccu) e s'espertu de etno-musicologia Bustianu Pilosu (chi at sutaliniadu sa netzessidade de istituire bursas de istùdiu).
S'est mòvidu duncas, a 136 annos dae sa nàschida de su linguista tedescu, un'àteru passu conca a sa normativizatzione de su sardu.
