Santu Sparau, una de sas biddas chi at signadu sa vida de su
giornalista sardu, at retzidu amigos, cumpàngios e chie, a pustis, at
imparadu a lu connòschere leghende sos libros suos.
Gosi sa bidda de Sciola e de sos murales at tzelebradu s'ammentu de
Giuanne Frantziscu Pintore, organizadu in su teatru Sa màschera cun su
patronadu de sa Sotziedade pro sa limba sarda, de sa rivista Eja e de su
Prèmiu Pintore. Est giai su de bator addòvios a pustis de sa morte, in
su 2012. A pustis de sa presentada de su sìndigu e de s'assessore de sa
cultura sunt intervènnidos sos amigos corales, sos chi ant descritu
mègius su giornalista e sa persone. Detàllios e anèddotos chi ant bogadu
a campu sa personalidade de Giuanne Frantziscu e sos ideales suos.
Sentidos chi sunt istados su catalizadore chi nche l'ant giutu a si
distìnghere in su giornalismu e mescamente in cussu in sardu. In Santu
Sparau, difatis, nascheit su giornale Sa Sardigna rapresentante, galu oe
e a distàntzia de annos, de unu bìculu mannu de su giornalismu in limba
sarda. Su giornale como non s'imprentat prus, ma abarrant sos artìculos
de tando, a bias galu atuales.
Ant dadu su contributu issoro sos chi ant imparadu a lu connòschere e chi ant cumpartzidu momentos de vida a costàgiu suo, dae Ninu Landis a Centzu Porcu e Pàulu Pillonca, finas a nche cròmpere a Otàviu Olita, a Martine Corimbi, a Diegu Asproni e a Gesuinu Mattana.
A dae chi oe, 26 de cabudanni, est sa die mundiale de sas limbas e chi nch'at coladu deghe annos dae sa nàschida de sa Lsc, eris est istada fintzas s'ocasione pro faeddare de su chi est acontessende in su mundu de su sardu. Pro custu sunt intervènnidos Giuanne Frantziscu Fronteddu in contu de informatica cun Apertium, Lisandru Beccu chi at faeddadu de sa localizatzione de sos programas informàticos, Màuru Piredda chi at illustradu sa funtzione de su sardu normativu in su mundu de s'informatzione, Isabella Tore chi at atzinnadu a su progetu de s'istòria sarda in s'iscola italiana, Antoni Nàtziu Garau chi at ammustradu sa possibilidade de cumpatibilidade intre variedades locales e limba sarda normativa in s'amministratzione pùblica e in sa sanidade.
At serradu sos interventos s'allega de Diegu Corràine chi at analizadu sos resurtados e sas prospetivas a deghe dae sa nàschida de s'istandard Lsc. «Sos propòsitos sunt bonos – at naradu – ma tocat chi su sardu nch'intret a iscola movende dae sas variedades locales. E petzi a pustis, a dae chi b'est sa connoschèntzia de sa variedade locale, si diat pòdere aplicare s'istandard unitàriu».
Sos traballos los at serrados Càrminu, fìgiu de su biadu de Pintore. Paràulas, sas suas, chi nche crompent deretu a su coro cando dèdicat una paja de rias a sa bidda de Santu Sparau e cando ammentat su mannu suo. Singiale chi, su sèmene ghetadu dae Giuanne Frantziscu est isterrende galu sas raighinas suas.
Ant dadu su contributu issoro sos chi ant imparadu a lu connòschere e chi ant cumpartzidu momentos de vida a costàgiu suo, dae Ninu Landis a Centzu Porcu e Pàulu Pillonca, finas a nche cròmpere a Otàviu Olita, a Martine Corimbi, a Diegu Asproni e a Gesuinu Mattana.
A dae chi oe, 26 de cabudanni, est sa die mundiale de sas limbas e chi nch'at coladu deghe annos dae sa nàschida de sa Lsc, eris est istada fintzas s'ocasione pro faeddare de su chi est acontessende in su mundu de su sardu. Pro custu sunt intervènnidos Giuanne Frantziscu Fronteddu in contu de informatica cun Apertium, Lisandru Beccu chi at faeddadu de sa localizatzione de sos programas informàticos, Màuru Piredda chi at illustradu sa funtzione de su sardu normativu in su mundu de s'informatzione, Isabella Tore chi at atzinnadu a su progetu de s'istòria sarda in s'iscola italiana, Antoni Nàtziu Garau chi at ammustradu sa possibilidade de cumpatibilidade intre variedades locales e limba sarda normativa in s'amministratzione pùblica e in sa sanidade.
At serradu sos interventos s'allega de Diegu Corràine chi at analizadu sos resurtados e sas prospetivas a deghe dae sa nàschida de s'istandard Lsc. «Sos propòsitos sunt bonos – at naradu – ma tocat chi su sardu nch'intret a iscola movende dae sas variedades locales. E petzi a pustis, a dae chi b'est sa connoschèntzia de sa variedade locale, si diat pòdere aplicare s'istandard unitàriu».
Sos traballos los at serrados Càrminu, fìgiu de su biadu de Pintore. Paràulas, sas suas, chi nche crompent deretu a su coro cando dèdicat una paja de rias a sa bidda de Santu Sparau e cando ammentat su mannu suo. Singiale chi, su sèmene ghetadu dae Giuanne Frantziscu est isterrende galu sas raighinas suas.
