 |
| Deretos lìberos. Url imàgine |
De 7 milliardos de pessones petzi s'1%
possedet su bonu de sa richesa. 62 paperones tenent sa bellesa de
1,76mìgia milliardos de dollaros. Sa matessi tzifra chi, posta a cumone,
est possèdida dae 3,5 milliardos de òmines e fèminas intre is prus
pòberos. Est cantu nos narat s'organizatzione non guvernativa Oxfam cun
su raportu suo "Un'economia pro s'1%".
Sa situatzione fotografada
dae s'Ong, cunforma a is datos de is annos colados, est peorada. In su
2010 fiant 388; in su 2011 177; in su 2012 159; in su 2013 92; in su
2014 80. Est a nàrrere, su divàriu est crèschidu ammustrende·nos una
cuntzentratzione de sa richesa semper prus manna e in semper prus pagu
manos (+44%, sa de is 65 mentovados).
Ma si est beru chi sa
richesa est produida dae su traballu umanu, ddoe at de nàrrere chi
cunforma a sa crèschida de sa produtividade (comente podimus bìdere in
sa pàgina 16 de su raportu) non ddoe at àpidu una crèschida de sa
retributzione. A su matessi tempus ddoe at una parte de sa richesa
impossessada chi nche pigat su bolu conca a is "paradisos fiscales". Sa
tzifra nche crompet a 7.600mìgia milliardos de dollaros.
Pro
Oxfam diat èssere pretzisu a mòvere gherra contra a s'evasione fiscale, a
fàghere crèschere is investimentos in is setores pùblicos, a
incrementare is salàrios. Nudda de rivolutzionàriu, peruna punna de
mudare su sistema de produtzione capitalista (sistema chi legìtimat su
possessu burghesu de su bonu de sa richesa produida dae is
traballadores).
Ma si dae cando est comintzada sa crisi is ricos
sunt semper prus ricos, ddoe at de pensare (e de tìmere) chi su raportu
imbeniente potzat èssere peus de su de ocannu.
