 |
| Deretos aljazeera, Url imàgine |
In su sud-est de su paisu s'esèrtzitu turcu sighit a bombardare sos curdos de su Pkk. Sas operatziones fiant cumintzadas in su mese coladu in pare cun su tudafogu. In Cizre sos abitantes sunt disisperados, custrintos a si nche fuire ca non tenent prus nen recatu e ne abba. “Amus abbandonadu su bighinadu nostru pro nos nche fuire dae sa tzitade – narat una fèmina agiunghende – nos bombardant cun sos carros armados e cun sos mortajos. Nos nche devimus mòvere a un'àtera regione”. Ma Ankara andat a dae in antis, sena leare a cunsideru nemmancu sos deretos elementares de sa populatzione.
Fintzas sa Corte Europea de sos deretos umanos aiat pedidu crarimentos a su guvernu de Erdogan in intro de s'8 de Ghennàrgiu.
Sos fortzas turcas ant naradu chi ant mortu 261 militantes de su Pkk in sos tres distretos de sud-est. Sos matessi militantes chi cumbatiant a sa sola contra a s'Isis cando su mundu fiat galu disinnende si intervènnere o nono. Sos matessi militantes chi ant defensadu finas a s'ùrtimu sa tzitade de Kobane, sìmbulu de sa resistèntzia curda. Sos matessi chi pretendent prus deretos dae su guvernu turcu, ma chi sunt pessighidos cada die petzi ca disìgiant sa libertade de sa natzione issoro.
Erdogan at giai minetzadu chi sos chi s'ant a pronuntziare in favore de s'autonomia curda nd'ant a pagare sas cunseguèntzias cara a sa giustìtzia. Ma de cale giustìtzia faeddat su presidente? De sa giustìtzia de su sàmbene? De sa giustìtzia de sas armas?
De sàmbene oramai nd'at ispainadu meda, mescamente sàmbene innotzente. Dae custu istiu sunt 150 sos tziviles mortos.
Faina grae sunt sos vìtzios de unu ditadore chi nch'at pèrdidu sa resone e faina galu prus grae est su fatu chi s'Europa e su restu de su mundu, in dae in antis a custu degòlliu, non bident, no intendent e non faeddant.
