de Lisandru Beccu
Cando Makela*
andat a si nche corcare, su sero, timet. Timet chi a s'aposentu suo bi
potzat intrare òmines e fèminas malas, autorizados dae su babbu e dae sa
mama, a si nche la leare cun issos e a nche la giùghere a unu logu
atesu. Makela at 16 annos e at totu sas resones pro tìmere. Si
nch'est giai fuida dae su bidditzolu suo in su nord de sa Sierra Leone
pro evitare sas mutilatziones genitales, e si at a capitare, si nch'at a
fuire un'àtera borta.
“Deo non m'intendo sulena in custa domo, non m'intendo sulena in custa comunidade” narat, “Timo chi cando so dormende bèngiant, mi lighent e mi nche leent a cussu logu”. Su giassu chi mentovat si narat “Bondo” e est una zona cuada in su buscu, un'acampamentu in ue faghent sas mutilatzione genitales feminiles (Mgf).
Su contu de Makela nche crompet deretu a su coro de sas ativistas chi gherrant cada die contra a sas Mgf e tocat su poderiu mudu de sas sotziedades segretas responsàbiles de sas mutilatziones.
Sas “soweis” sunt sas fèminas prus de importu de sas sotziedades chi amus mentovadu e no agradessent s'ativismu contra a sas Mgf, ca l'intendent comente a un'atacu a sa cultura issoro, chi carpit sas raighinas in sos ritos arcàicos disinnados pro amparare sas comunidades dae sas malintragnas e pro regulare su passàgiu a sa feminilidade.
Sas pitzocas chi, a dolu mannu, nche ruent in custa trampa, nch'abarrant chidas e chidas in su “Bondo” e retzint inditos in contu de vida domèstica, de isposòngiu, de sessualidade e de valores tribales e religiosos. Leant fintzas un'àteru nùmene, chi devent acostiare a su nùmene issoro de sa nàschida.
Est como chi lis pràticant sas mutilatziones e lis dant sas règulas de cumportamentu chi ant a bàlere pro su restu de sa vida issoro.Acò sas dantzas, oras e oras de ballu punitivu sunt su càrdine de sa tarea, cumandada dae sa “Ndoli Jowei” (sa dea chi dantzat), sa ghia ispirituale.
Totu custu Makela b'est resèssida a lu evitare, paghende unu prètziu caru. L'ant proibidu de andare a iscola pro duos annos e l'ant discriminada che a una berbeghe niedda. “In domo mi narant chi apo batidu sa birgòngia in famìlia e sa comunidade mi refudat”. Forsis custa pitzoca coragiosa, galu no ischit chi est su sìmbulu de su cambiamentu chi issa e àteras ant a ghiare.
Pro como sos efetos de s'istrutzione ant minimadu meda su fenòmenu de sas mutilatziones e in paritzas zonas rurales sas comunidades ant atzetadu su cambiamentu.
Dae como in susu Makela at a pòdere dormire prus sulena.
*Makela est unu nùmene de fantasia
 |
| deretos www.meerikoutaniemi.com |
“Deo non m'intendo sulena in custa domo, non m'intendo sulena in custa comunidade” narat, “Timo chi cando so dormende bèngiant, mi lighent e mi nche leent a cussu logu”. Su giassu chi mentovat si narat “Bondo” e est una zona cuada in su buscu, un'acampamentu in ue faghent sas mutilatzione genitales feminiles (Mgf).
Su contu de Makela nche crompet deretu a su coro de sas ativistas chi gherrant cada die contra a sas Mgf e tocat su poderiu mudu de sas sotziedades segretas responsàbiles de sas mutilatziones.
Sas “soweis” sunt sas fèminas prus de importu de sas sotziedades chi amus mentovadu e no agradessent s'ativismu contra a sas Mgf, ca l'intendent comente a un'atacu a sa cultura issoro, chi carpit sas raighinas in sos ritos arcàicos disinnados pro amparare sas comunidades dae sas malintragnas e pro regulare su passàgiu a sa feminilidade.
Sas pitzocas chi, a dolu mannu, nche ruent in custa trampa, nch'abarrant chidas e chidas in su “Bondo” e retzint inditos in contu de vida domèstica, de isposòngiu, de sessualidade e de valores tribales e religiosos. Leant fintzas un'àteru nùmene, chi devent acostiare a su nùmene issoro de sa nàschida.
Est como chi lis pràticant sas mutilatziones e lis dant sas règulas de cumportamentu chi ant a bàlere pro su restu de sa vida issoro.Acò sas dantzas, oras e oras de ballu punitivu sunt su càrdine de sa tarea, cumandada dae sa “Ndoli Jowei” (sa dea chi dantzat), sa ghia ispirituale.
Totu custu Makela b'est resèssida a lu evitare, paghende unu prètziu caru. L'ant proibidu de andare a iscola pro duos annos e l'ant discriminada che a una berbeghe niedda. “In domo mi narant chi apo batidu sa birgòngia in famìlia e sa comunidade mi refudat”. Forsis custa pitzoca coragiosa, galu no ischit chi est su sìmbulu de su cambiamentu chi issa e àteras ant a ghiare.
Pro como sos efetos de s'istrutzione ant minimadu meda su fenòmenu de sas mutilatziones e in paritzas zonas rurales sas comunidades ant atzetadu su cambiamentu.
Dae como in susu Makela at a pòdere dormire prus sulena.
*Makela est unu nùmene de fantasia
