S'Oms: salumes, petza tratada e ruja podent cajonare su cancru

de Màuru Piredda

Deretor lìberos. Url imàgine

Is produtos de salumeria e cale si siat ispètzia de petza tratada podent cajonare su cancru. Sa noa est arribada in is oras coladas dae s'Organizatzione mundiale de sa sanidade chi at publicadu unu raportu istèrridu dae 22 espertos de 10 paisos in pitzu de 800 istùdios antepostos. Wurstel, presutzos, sartitzas, petza in iscàtula in pare cun produtos e bagnas a base de petza nche sunt in intro de su grupu 1 (alimentos cantzerògenos).

Est a nàrrere: sa perigulosidade issoro est pagu prus o mancu sa matessi de su fumu e de su benzene. Su tratamentu incriminadu pigat in cunsideru is protzessos de salidura, polimerizatzione, fermentatzione, afumadura e àteros mèdios pro insaboriare o mègiorare sa cunservatzione. Ma in sa lista niedda, mancari a unu livellu prus bassu, ddoe podimus agatare fintzas is petzas rujas (bula, berbeghina, crabina e suina). 

Naturale, totu est cunformadu a su consumu: 50 grammos de petza tratada mandigados cada die podent fàghere crèschere de su 18% su perìgulu de su cancru a su colon e a su retu. S'arriscu mìnimat de unu puntu pertzentuale pro su chi pertocat s'àtera petza, ma cunforma a 100 grammos. 

Su tema est dìligu: no est dae como chi unos cantos oncòlogos ddu sunt narende (Umberto Veronesi), ma in su matessi tempus ddoe at chie narat chi s'istùdiu pertocat de prus is paisos anglosassones «ca nois tenimus sa dieta mediterrànea» (Giorgio Calabrese, presidente de su Comitadu natzionale pro sa seguresa alimentare). 

Pro is produtores (Coldiretti, Federcarni, Cna, Assocarni-Assica» sa petza italiana est prus pagu grassa e in is tècnicas impreadas pro dda tratare – nât chi – non ddoe at ormones.