 |
| www1.wdr.de |
Is critèrios tedescos in contu de acollièntzia sunt comintzende a cunfirmare is dudas de is operadores cunforma a sa chistione pròfugos. In unu servìtziu investigativu is giornalistas Andrea Miosga e Nikolaus Steiner, de su programma televisivu Monitor, faeddant craru-craru de su fallimentu de sa Germània in is Balcanos. Pro ite?
In antis de totu ca su Kosovo e àteros paisos de cussos chirros sunt devènnidos “logos seguros”. Cun su resurtu chi cussos pròfugos podent (devent) torrare a domo issoro. A mala bògia. Miosga e Steiner ant acumpangiadu, dae Düsseldorf a Prìstina, sa famìlia Murtezi faghende·nos bìdere su dramma de custa gente.
Su sennor Murtezi, paris cun sa mugere Florie e duos pipios, chirchende un'ispera noa in Germània, nch'ant coladu chimbe meses in cue rechedende asilu.
Finas a cando sa politzia non nch'est cròmpida a domo issoro pro ddis nàrrere, petzi cun duas dies de antìtzipu, chi si nche deviant ghirare a Kosovo. «Apo pensadu de mi ochire – at naradu Florie Murtezi – ma fìgios meos est mègius chi apant una mama pòvera imbetzes de nudda».
E, cròmpidos a sa terra issoro, ite ddoe ant agatadu? «Is domos – gasi Florie ghiende is giornalistas tedescos – sunt destruidas, ruinas in totue, ddu podides bìdere. Semus prus chi non pòveros, no isco ite nàrrere. Si aìamus àpidu dinare e oportunidades non nos nche fìamus mòvidos a Germània». In domo issoro non ddoe at abba, servìtzios igiènicos e currente elètrica. E nemmancu ventanas. Ma pro is guvernantes tedescos chi si mustrant de bonu coro cun is sirianos, totu custu paret chi non siat una farta de seguresa.
S'àteru fallimentu si ligat a su ruolu de sa Germània durante sa gherra chi, in sa segunda metade de is annos '90, aiat triuladu malamente cussa terra. Pro sa prima bia, a pustis de sa segunda gherra mundiale, is trupas tedescas ant leadu parte a un'interventu militare internatzionale.
Su guvernu de tando fiat su de su sotzial-democràticu Gerhard Schröder (coalitzione Spd-Birdes). Disacatu sena agabbu. Pro Dušan Reljic de s'istitutu Swp (Stiftung Wissenschaft und Politik) «imoe is pipios bivent peus de is babbos e mamas issoro. E custos, pro parte issoro, istant peus de is generatziones chi ddos ant pretzèdidos. Est pro custu chi emigrant».
Peus est andada cun is agiudos post-bèllicos (in su vìdeu si podet bìdere a Schröder narende chi su Kosovo «devet èssere agiuadu a sa lestra»). Intre is 500 milliones imbiados dae sa Germània su bonu nch'est cròmpidu a is butzacas de polìticos corrotos e de funtzionàrios. Belle nudda a sa populatzione: de bator una pessone non crompet a balangiare 1,20 èuros sa die e su 70% de is giòvanos est sena traballu.
Bete de seguresa!
