de Màuru Piredda
Chie est Jeremy Corbyn l'amus naradu in “sa gazeta” de su 18 de austu. Ite at fàghere dae como in susu est galu chitzo pro lu nàrrere. Finamentas ca b'at de ischire si sos figiolos de Tony Blair e Neil Kinnock ant a resìstere a custa furriada a manca in intro de su Labour o ant sighire in foras s'àndala issoro. Sa noa est chi Corbyn at otènnidu una vitòria manna cun su 59,5% de sas preferèntzias (251.417) colende·nche de meda a Andhy Burnham (19%, 80.462), a Yvette Cooper (17%, 71,928) e a Liz Kendall (4,5%, 18,857).
Sa dereta interna, impudada·si de àere abertu
custas eletziones a sos esternos a su partidu, fiat timende chi sos
cunservadores nch'aerent imbiadu sas “trupas cammelladas” issoro pro
alterare su votu. Còntigas, ca sa burocratzia at chircadu in cada manera
de parare petorras cara a sa mobilitatzione militante giovanile in
favore de su candidadu sotzialista. Ma Corbyn no at bìnchidu petzi intre
sos “registrados” (cun 80mìgia votos in prus de Cooper): issu at
òtènnidu 121.751 preferèntzias intre sos “membros” (segundu Burnham cun
55.698 votos) e 41.217 intre sos “afiliados” a sos sòtzios e a sos
sindacados (torra Burnham segundu, cun 18.604).
Custu resurtadu non est
de badas. B'at, in sa Grandu Bretagna, una mudada radicale a livellu
polìticu. A su chi essit a campu dae una chirca, publicada in su situ
Lord Ashcroft Polls, su 43% de sos eletores pensat chi, cunforma a su
Labour, un'alternativa radicale sotzialista diat pòdere bìnchere sas
eletziones. E, bincat o nono, diat èssere cosa bona pro su 52% de sos
eletores, pro su 71% de sos fideles a su partidu e pro su 55% de sos chi
in custos annos ant seberadu de votare a àtere (intre sos chi ant votadu
Ukip sa pertzentuale si nch'àrtziat a su 59%). Est a nàrrere: b'at àpidu
unu bòidu e a Corbyn li tocat a lu prenare.
