de Màuru Piredda
Dae cando su generale Gilbert Diendéré at ghiadu su corfu de istadu, is acadessimentos in Burkina Faso sunt mudende dae su mangianu a su sero. Su presidente transitòriu Michel Kafando, secuestradu su 17 de cabudanni dae sa Rsp, sa Guàrdia presidentziale, s'at torradu a leare su poderiu a pustis de un'acordu intre golpistas e militares de s'esèrtzitu.
Ma custu acordu non dd'est agradadu a is
massas burkinabè (chi in is dies coladas aiant fintzas refudadu una
proposta dae sa Cedeao, sa comunidade econòmica de s’Àfrica otzidentale,
galu prus modde cun su grustu de Diendéré). Imoe is golpistas chi aiant
ocupadu is palatzos guvernativos si nche sunt mòvidos e, pro parte
issoro, is sordados de s'esèrtzitu (intrados a Ouagadougou intre su 21 e
su 22 pro impònnere sa resa) si nche sunt retirados issos puru. Custu
resurtadu benit a pustis de isciòperos, barricadas peri is carreras de
sa capitale (ma fintzas de Bobo Dioulasso, Fada N'Gourma, Kaya, Dori,
Ouahigouya e Banfora) e tres mortos in is iscontros.
Paret una
solutzione pro nche pònnere a banda s'ipòtesi de una gherra tzivile. Ma
non pro evitare un'isvilupu rivolutzionàriu. Sa populatzione burkinabè, a
pagas chidas dae is eletziones de santugaine, non cheret chi ddoe apat
unu re-tziclu de su personale polìticu ligadu a su regime de Compaorè.
De prus, cheret chi nch'isorvant sa Rsp e chi Diendéré (bratzu destru de
su ditatore chi guvernaiat dae su 1987 e chi fiat acusadu de èssere unu
intre is protagonistas de sa morte de Thomas Sankara) bèngiat
protzessadu e impresonadu.
