Alzheimer, un'ispera dae s'Inghilterra. Agatada una meighina chi nde firmat s'isvilupu

De Lisandru Beccu

A pustis de deghinas de annos de istùdios e isperimentatziones, sos iscientziados de s'Alzheimer Research UK ant agatadu una meighina chi permitit de frenare sa decadèntzia mentale in sas pessones malàidas de Alzheimer. Su fàrmacu si mutit solanezumab e, a nàrrere su beru, no at un'impatu mannu in sos megioros de su patziente; difatis semus faeddende de progressos lèbios meda, de sos cales mancu sos familiares e su malàidu matessi, resurtant a coberare.

Sas meighinas chi sunt in cummèrtziu como e sas chi ant isperimentadu in antis resessiant a illebiare sos sìntomos, ma no a frenare sa crèschida de su dannu mentale. Sas proas de laboratòriu ant ammustradu imbetzes chi su solanezumab at custa capatzidade, ma a sa cunditzione chi bèngiat dadu in sas fases primàrgias de sa maladia.Su dutore Doug Broun at naradu: “Sos resurtados de oe nos narant chi custas meighinas ant un'efetu prus eficatze in sas pessones chi sunt in sas primas fases de sa maladia. Custu fàrmacu isminòrigant sas placas de amilòide chi si nch'ammuntonant in su cherbeddu, e duncas amus bidu chi dende·lu in tempus, podet resèssere a rallentare sa progressione de sa maladia”.

Est unu passu mannu, ca, pro nàrrere, intre su 2002 e su 2012 ant suspesu istùdios medas a cajone de sas ispesas mannas e de sos resurtados de sa chirca chi daiant belle semper èsitu negativu.In cada manera in antis chi su fàrmacu potzat intrare in cummèrtziu, tocat de isetare àteros istùdios chi nde cumproent s'eficàtzia.Sos nùmeros narant chi in su mundu (a su 2007) b'at prus de 26 milliones de malàidos, imbetzes in Sardigna (a su 2013) si nde càrculant pagu prus o mancu 15-20 mìgia, cun nùmeros chi sunt semper in aumentu.