 |
| Deretos TipsTimesAdmin/Flick.com - Url imàgine |
Su grandu emendamentu chi at mudadu is inditos de su Ddl Cirinnà dd'ant aprovadu sa chida colada. Una
mesura chi sighit a non cuntentare is de su "family day" («Nch'introduit sa coja omosessuale in Itàlia»,
at naradu Massimo Gandolfini) e nemmancu su bonu de is ativistas cun is
colores de s'arcu de chelu (ca nât chi finamentas su ddl originàriu
fiat fartosu). Ma in custas dies est torrende a essire a campu una
chistione chi, mancari non ddoe intraret nudda, fiat mentovada a
inghìriu de s'iter legislativu in contu de uniones tziviles: s'ùteru in
allogu. Totu est nàschidu dae sa noa chi pertocat a Nichi Vendola, a su
cumpàngiu suo Ed Testa e a su pipiu Tobia Antonio essidu a sa lughe in
Califòrnia gràtzias a s'agiudu de una fèmina. Sa pràtica no est noa
(mancari non siat ammìtida in Itàlia), ma is polèmicas sunt pròidas
comente chi esseret coladu unu tziclone atlànticu. Mescamente ca si
chistionat de una còpia omosessuale e ca unu de is duos est unu polìticu
nòdidu.
Custu su meledu de Vendola: «Sa volgaridade de is
iscuadristas de sa polìtica no at a istorbare sa grandu ditzosidade
cajonada dae sa nàschida de unu pipiu. Cumpartzo cun su cumpàngiu meu
unu sèberu e un'àndala chi nche sunt a tesu meda dae s'espressione
"ùteru in allogu". Custu pipiu est fìgiu de un'istòria de amore prus chi
non galana. Sa fèmina chi si l'at leadu in coa e sa famìlia sua sunt
una parte de sa vida nostra. Is chi ingiùrgiant e frastimant in is
muntonàrgios de sa polìtica e de is retes sotziales m'ammentant su versu
dantescu "cadaunu dae su coro suo a s'àteru mesurat"».
Non sunt mancadas is bonas uras. S'ex cumpàngiu de partidu, su comunista-valdesu Paolo Ferrero, faghende·bi·las, at chistionadu de sèberu simple e complicadu a su matessi tempus: «simple che a su disìgiu de bòlere unu fìgiu, complicadu ca cale siat sèberu ddu est galu de prus pro un'omosessuale». Una còpia omosessuale, difatis, non podet adotare unu pipiu. E sigomente, a oe, una pessone omosessuale no at a pòdere adotare su figiastru, Vendola, de iure, no at a pòdere èssere su babbu.
Ma is crìticas non benint petzi dae dereta. Giorgio Cremaschi, ex sindacalista Fiom Cgil, a pustis de àere espressadu unu pàrrere favorèvole pro is adotziones dae parte de is omosessuales e finamentas dae is chi istant solos (ca «ddoe at milliones de òrfanos»), at naradu chi est «contràriu a su mercadu de is ùteros e de is gravidàntzias pro cale si siat còpia, ètero o omosessuale». «S'ùteru in allogu - at annantu Cremaschi - est una mostruosidade de su mercadu chi isfrutat is fèminas e is corpos issoro. E est finamentas una violèntzia de classe, ca sunt pòberas is fèminas chi bendent e ricas is còpias chi comporant».
Duncas, sighende s'arresonu de Cremaschi, chie tenet dinare podet recùrrere a s'ùteru in allogu. Chie non nde tenet no at a pòdere. E, sighende su de Ferrero, si cale si siat sèberu est difìtzile pro un'omosessuale, galu de prus ddu at a èssere pro un'omosessuale pobèru. Ma, pensende·bi a fundu, si is cumponentes de una còpia "traditzionale" non tenent traballu (in intro de unu sistema cun semper prus pagu garantzias sotziales), comente ant a fàghere, cherende·ddu, a ddu pesare unu fìgiu issoro? Proletàrios sena prole? Podet èssere. Su chi bidimus, però, est chi sunt is deretos sotziales (chi diant dèvere afortire s'isfera tzivile) is chi no essint a campu in sa dibata. Nointamen carchi artìculu de sa Costitutzione.
Non sunt mancadas is bonas uras. S'ex cumpàngiu de partidu, su comunista-valdesu Paolo Ferrero, faghende·bi·las, at chistionadu de sèberu simple e complicadu a su matessi tempus: «simple che a su disìgiu de bòlere unu fìgiu, complicadu ca cale siat sèberu ddu est galu de prus pro un'omosessuale». Una còpia omosessuale, difatis, non podet adotare unu pipiu. E sigomente, a oe, una pessone omosessuale no at a pòdere adotare su figiastru, Vendola, de iure, no at a pòdere èssere su babbu.
Ma is crìticas non benint petzi dae dereta. Giorgio Cremaschi, ex sindacalista Fiom Cgil, a pustis de àere espressadu unu pàrrere favorèvole pro is adotziones dae parte de is omosessuales e finamentas dae is chi istant solos (ca «ddoe at milliones de òrfanos»), at naradu chi est «contràriu a su mercadu de is ùteros e de is gravidàntzias pro cale si siat còpia, ètero o omosessuale». «S'ùteru in allogu - at annantu Cremaschi - est una mostruosidade de su mercadu chi isfrutat is fèminas e is corpos issoro. E est finamentas una violèntzia de classe, ca sunt pòberas is fèminas chi bendent e ricas is còpias chi comporant».
Duncas, sighende s'arresonu de Cremaschi, chie tenet dinare podet recùrrere a s'ùteru in allogu. Chie non nde tenet no at a pòdere. E, sighende su de Ferrero, si cale si siat sèberu est difìtzile pro un'omosessuale, galu de prus ddu at a èssere pro un'omosessuale pobèru. Ma, pensende·bi a fundu, si is cumponentes de una còpia "traditzionale" non tenent traballu (in intro de unu sistema cun semper prus pagu garantzias sotziales), comente ant a fàghere, cherende·ddu, a ddu pesare unu fìgiu issoro? Proletàrios sena prole? Podet èssere. Su chi bidimus, però, est chi sunt is deretos sotziales (chi diant dèvere afortire s'isfera tzivile) is chi no essint a campu in sa dibata. Nointamen carchi artìculu de sa Costitutzione.
