 |
| Incarca subra de s'imàgine pro l'ismanniare |
Est una pregonta chi bolet posta a
banda de cale si siat idea o bisione de su mundu si potzat àere. Si
s'economia controllat sa polìtica, amparadu podet èssere su benidore
nostru? Is sèberos de su Parlamentu europeu in contu de emissiones
legales de òssidos de azotu carchi duda nos dda diant dèpere pònnere.
Narende chi nono a una rechesta de pònnere su vetu a is disinnos de sa
Commissione europea (323 contràrios, 317 a favore e 61 astènnidos), su
lìmite de 80 milligrammos pro vetura cada chilòmetru, impostu dae su
Regulamentu comunitàriu 715 de su 2007, no at a esistere prus. Dae su
2017 su lìmite at a èssere de 168 milligrammos. Una crèschida de su
110%. Sa detzisione arribat a pustis de is impinnos solennes pigados in
Parigi (Cop21), ma, mescamente, arribat a pustis de s'iscàndalu
"dieselgate".
Est una prassi iscumproada, oramai. E in s'istadu
italianu dda connoschimus bene. Cun su decretu 91 de su 2014 su guvernu
aiat echiparadu is àreas pro is esertzitatziones militares a is giassos
industriales (in ue is lìmites nche sunt finas a 100 bias prus artos).
In su matessi decretu fiat istadu acrèschidu finamentas su lìmite de is
emissiones pro is iscàrrigos a mare. Disinnos graes chi, cada bia chi si
pigant, ponent in segundu pranu sa salude de is tzitadinos e sa
netzessidade de amparare s'ambiente.
Duncas, si unu incuinat,
imbetzes de pagare, si faghet a manera chi no incuinet pro mèdiu de
custa trastamèngia. Est, pagu prus o mancu, su chi faghent cun is
pensiones. Nch'àrtziant su livellu pro ddoe cròmpere ca (a banda de su
drama de is giòvanos sena traballu) nât chi est creschende sa vida mèdia
de sa populatzione. Sighende custa àndala, però, amus a bìdere chi ant a
èssere semper de prus is giòvanos sena traballu e chi ant a èssere
semper de prus is chi si nche morint de tumores. In antis de s'ora.
