Dae como in susu su pane fatu in Sardigna at a èssere amparadu e bèndidu sa matessi die de produtzione. S'àteru, imbetzes, su pre-cotu e su pre-cungeladu, at a èssere collocadu in unu parastàgiu diferente. Sa Lege at introduidu fintzas s'òbrigu de sa targhita cun sa descritzione de sos ingredientes e de sas modalidades de preparatzione.
Custas règulas noas sunt prevìdidas dae una lege regionale pro s'amparu de su pane friscu e de sos panes traditzionales sardos. L'ant aprovada eris, a s'unanimidade, in su Consìgiu regionale. Sa normativa previdet s'istitutzione de su registru regionale de sas genias de forru tìpicas de s'ìsula e de unu percursu pro nche cròmpere a sos tzertificados de denominatzione geogràfica e traditzionale.
Fintzas a como su consumadore non resessiat a distìnghere su pane friscu cunforma a s'àteru. In custa manera b'at àere prus craresa siat dae su ladus de sos paneteris e siat dae su ladus de chie còmporat.
Sos nùmeros de sa panificatzione, in Sardigna, faeddant de pagu prus o mancu 1.050 aziendas cun prus de 4.000 traballadores e 350 milliones de èuros de faturadu annuale.
