21/10/15

24 consigeris regionales contra a su "gender". Ma ite est?

de Màuru Piredda

 

Su Gender nch'est intradu in su palatzu de sa Regione. E comente? Tràmite sa motzione 182 firmada dae 24 onorèvoles. Pàulu Truzzu (Fratelli d'Italia) su primu de sa tropa. Sighint consigeris de tzentru dereta ma fintzas sardistas (Solinas, Carta e Orrù). De ite faeddat sa motzione? De «ideologias destabilizantes e perigulosas pro s'isvilupu de is istudentes». Ma proamus a sighire ite narant Truzzu e collegas.

«A su presente - narant - is progetos educativos benint presentados mentovende s'esigèntzia de cuntrastare sa discriminatzione», ma annanghent chi, a bias, sunt istados «su caddu de Tròia pro introdùere progetos de ispiratzione gender». «Pro custa teoria - sighimus a lèghere - unu naschet òmine o fèmina pro chistiones genèticas, ma divenit òmine o fèmina (o ne unu e nen s'àteru) cunforma a fatores culturales ebbia».

Pro is consigeris custa ideologia est «perigulosa» ca nât chi «nche giughet a sa disintegratzione de sa personalidade», ma in su matessi tempus est «inùtile de su totu» ca in ue nche l'ant introduida (faeddant de Norvègia) «is diferèntzias òmine-fèmina sunt prus mannas». Ddoe at de si pregontare "e tando?", ma, de cada manera, is 24 consigeris bolent chi si nde chistionet in àula cun sa punna de impedire chi custa ideologia nch'intret a is iscolas sardas.

Ddoe at de nàrrere chi pagas dies in antis a sa presentatzione de custa motzione fiat intervènnida Stefania Giannini, ministru de s'Istrutzione de su guvernu atuale. Pro sa tìtulare de su dicastèriu «chie chistionat de gender est promovende una trampa culturale». In medas, intre is espertos, narant chi una teoria gender nemmancu esistat, ca no est possìbile s'isvilupu de un'identidade sessuale sena cunsiderare is caraterìsticas biològicas.

Tzertu, ddoe at istùdios de gènere (gender studies, nàschidos in Amèrica 40 annos a imoe), ma, difatis, sunt istùdios acadèmicos de madrighe sotziològica. Àtera cosa, duncas. E posca ddoe at progetos de letura indiritzados a is pipios, cun sa punna de ddos abèrrere a su mundu tramite istorieddas in ue non mancant cuntzetos e rapresentatziones ligadas a s'amore, a sa fraternidade e a su rispetu de cale si siat diversidade pro prevènnere su gasi naradu bullismu.

«In custos libreddos sa famìlia fata dae una fèmina e dae un'òmine - narant Truzzu e collegas - est un'istereòtipu chi nche cheret barigadu e s'omòfobu benit individuadu cunforma a su livellu de religiosidade».

Tocat de bìdere cales sunt is libreddos chi is consigeris tenent in conca, si sunt is matessi chi su sìndigu de Venètzia nch'at postu in s'elencu "proibidu". Tocat de bìdere si, cando si nd'at a chistionare in àula, ant a mustrare cales sunt e comente potzant mudare sa sessualidade de is pipios.