Wikimedia |
Pro su chi pertocat sa sanidade sarda, sa Giunta at disinnadu un'«interventu ulteriore de ratzionalizatzione de is gastos», est a nàrrere unu blocu partziale de is assuntziones «finas a cando – leghimus in sa delìbera proposta dae s'assessore Luisi Arru – no at a èssere acumpridu su protzessu de riforma de s'assetu organizativu e istitutzionale sanitàriu».
A su chi s'ischit, is costos pro su personale dipendente rapresentant su 36% annuale de su totale de is costos de produtzione. Sa Giunta, a su matessi tempus, at prevìdidu dèrogas «s'in casu b'apat esigèntzias reales o situatziones chi potzant pònnere in perìgulu s'assistèntzia sanitària». Sa delìbera, a sa minuda, previdet blocos diferentes cunforma a su setore e a is disciplinas mèdicas. De sa riforma de is Asl si nd'at a dèvere chistionare is meses imbenientes (e giai dae como semus bidende unas cantas protestas dae is territòrios). Paret chi sa chistione siat ligada a sa de sa riforma de is Provìntzias.